- Comuna Băiuț - prezentare generala


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Anunturi casatorii 2016

Anunturi casatorii 2016

PRIMĂRIA --> Home

Comuna Băiuț, judeţul Maramureș - prezentare generală



Comuna Băiuț este situată în partea de Nord a Transilvaniei, în centrul județului Maramureș, dezvoltându-se în Munții Lăpușului, la o distanță de 28 km de orașul Târgu Lăpuș și 78 km de municipiul Baia-Mare, reședința de județ. Județul Maramureș, și implicit comuna Băiuț, face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest alături de județele: Satu Mare, Sălaj, Bistrița -Năsăud, Bihor și Cluj.

Teritoriul administrativ al comunei este compus din 3 localități, din care Băiuț este centru de comună, și satele Strâmbu-Băiuț și Poiana Botizii.

Comuna Băiuț a fost atestată documentar din anul 1630 sub numele de Lapos-Banya, din 1850 sub denumirea Bajutzte, iar din 1854 Olah Lapos-Banya sau Băiuța, toate aceste denumiri făcând referire la mina din Băiuț, care se află în Țara Lăpușului. De asemenea, după 1913, comunei i se mai atribuia denumirea de Erzsebetbanya, în amintirea proprietăților deținute în această localitate de către Elisabeta, soția lui lancu de Hunedoara și mama regelui Matei Corvin.

Deși prima atestare documentară a comunei este realizată abia în 1630 (activitățile miniere fiind însă amintite încă din 1315), comuna Băiuț a fost locuită din cele mai vechi timpuri, diversitatea formelor de relief și a resurselor subso¬lului reprezentând condiții favorabile pentru așezări umane, dovadă fiind descoperirile arheologice din zonă. Astfel, resturile de oase animale și urme ale activității omului din peșterea de la Poiana Botizii (azi rezervație speologică), datând din Paleolitcul superior, stau mărturie a prezenței umane în zonă. În Epoca Bronzului, civilizația tracă se dez¬voltă datorită resurselor aurifere și argintifere descoperite în aceste locuri. Cercetătorii au confirmat că în această perioadă, dacii au extras și au prelucrat după o tehnologie bine reconstituită astăzi, o cantitate uriașă de aur care a fost ulterior transportată de către romani, în urma cuceririi.

Satul Poiana Botizii este atestat documentar din anul 1344 sub forma Botiz, pentru ca ulterior denumirea să includă și specificația „poiana". Astfel, în 1750 satul se numea Pojana Zseler, în 1830 a fost denumit Batspojana, în 1835 Batiz Polyan iar din 1850 a trecut la denumirea românească de Poiana Botizului.

Satul Strâmbu-Băiuț a fost centru de comună pentru Băiuț și Poiana Botizii, întemeierea acestuia ca localitate distinctă realizându-se în prima jumătate a secolului al XVII- lea. Astfel, denumirile sub care a fost cunscut satul Strâm- bu-Băiuț sunt: Strambulu (1835), Strimbuy (1850), Sztrimbuly, Strâmbul Băiuțului, Horgospataka - Piriul lui Horgos, Kohovolgy - Valea Furnalului (1854), denumiri care au fost legate de mina și topitoria de fier din localitate.
Foto
Imagini panoramice- comuna Baiut, judetul Maramures

Vizualizari: 744
Data creare: 11-10-2016 07:13:36

Comuna Băiuț, judeţul Maramureș - prezentare generală

Imagini panoramice- comuna Baiut, judetul MaramuresComuna Băiuț, judeţul Maramureș. Prezentare generală. Poziţia și importanţa regională